Cantitățile de date digitale cresc acum în proporții incomensurabile în fiecare zi. Este greu de crezut că există persoane private sau companii în întreaga lume care să nu lucreze sau să trăiască fără date digitale. În toate cazurile, pierderea acestor date ar avea un impact enorm atât din punct de vedere economic, cât și emoțional. Criminalii cibernetici știu acest lucru și, astfel, numărul atacurilor hackerilor crește constant de câțiva ani, odată cu cantitatea de date. Soluția de a proteja datele private sau de afaceri de pierderea lor integrală este simplă și evidentă: backup-uri! Și acestea nu sunt în prezent vreo magie. Odată ce ați înțeles informațiile de bază (cum ar fi definiția copiei de rezervă, ce este exact o copie de rezervă și care sunt diferențele dintre sincronizare și RAID), puteți identifica și implementa soluția de backup potrivită pentru propriile nevoi. Odată pusă în practică, viața este cu siguranță mai relaxată – cu certitudinea de a fi protejați în caz de urgență.
Cuprins
- De ce sunt importante backup-urile?
- Ce este o copie de rezervă?
- 5 metode de backup
- 3 moduri de a crea o copie de rezervă
- Backup vs Sincronizare
- Backup vs RAID
- Ce este un NAS?
- Ce este un RAID?
- Ce tipuri de RAID există? Cum îl aleg pe cel potrivit pentru NAS-ul meu?
- NAS=Backup=RAID? Concluzia
- De ce sunt importante backup-urile?
Într-o perioadă a creșterii numărului de atacuri ransomware și a hackerilor, problema strategiei corecte de backup – fie acasă, fie în companie – devine din ce în ce mai acută. Nu mai există îndoieli cu privire la necesitatea backup-urilor de date în companii.
În raportul „The situation of IT security in Germany 2021” al Asociației Federale pentru Tehnologia Informației, au fost înregistrate 114 milioane de noi variante de programe rău intenționate în 2019. Asta înseamnă aproximativ 320.000 pe zi. În 2021, erau deja 144 de milioane, adică 394.000 de variante noi pe zi, ceea ce reprezintă o creștere de 22% în doi ani.
Ca parte a sondajului GDPI Snapshot (Global Data Protection Index) derulat în rândul a 1.000 de factori de decizie IT din companii din întreaga lume, 30% dintre companiile chestionate au declarat că au suferit o pierdere de date în 2018. Prejudiciul s-a ridicat în medie la 882.000 EUR anual pentru fiecare companie. Aceasta înseamnă că costurile pierderii datelor sunt aproape de două ori mai mari decât costurile perioadei de nefuncționare.
Și există, de asemenea, numeroase motive pentru pierderea datelor în sectorul privat. 113 smartphone-uri sunt furate sau pierdute în fiecare minut. Unul din zece computere este infectat cu viruși în fiecare lună. În general, 42% dintre germani au pierdut deja datele stocate electronic. Cu toate acestea, doar un sfert dintre germani fac o copie de rezervă cu o frecvență mai mare de o dată pe an. Recuperarea datelor este foarte costisitoare.
Există multe motive pentru pierderea datelor.
Nu trebuie să vă alarmați citind aceste numere. Cu toate acestea, ele arată cât de des apar astfel de probleme în timpul funcționării și daunele imense pe care le pot provoca. Pentru a minimiza riscul pierderii de date și timpul de nefuncționare al unei companii cu pierderi financiare devastatoare, este necesar să reacționați rapid. Pentru ca utilizatorii să poată garanta acest lucru, au nevoie de o soluție de backup eficientă și adecvată.
- Ce este o copie de rezervă?
Termenul de backup sau copie de rezervă înseamnă securitatea datelor. Datele sunt stocate pe alt suport de date de unde pot fi restaurate. Acest lucru poate fi necesar, de exemplu, din cauza unui defect sau a unei ștergeri accidentale. O copie de rezervă a datelor poate fi creată automat prin software sau manual de către un utilizator. Astfel se previne pierderea datelor. Există diverse metode și opțiuni pentru a crea o copie de rezervă.
5 metode de backup
Următoarele 5 metode de backup sunt deosebit de comune:
- Backup complet
- Backup diferențial
- Backup incremental
- Snapshot-uri (backup instantaneu)
- Backup bazat pe principiul generării
Un backup complet sau o copie de rezervă completă include stocarea tuturor datelor și configurațiilor selectate. Acestea sunt stocate într-un fișier de rezervă pe suportul de date țintă.
Backup-ul diferențial necesită o copie de rezervă completă ca punct de plecare. Cu o copie de rezervă diferențială, se face o copie de rezervă numai pentru datele care au fost adăugate sau modificate de la prima copie de rezervă completă.
Backup-ul incremental se bazează, de asemenea, pe o copie de rezervă completă. Diferă de backup-ul diferențial prin faptul că noile backup-uri folosesc versiunea anterioară de backup ca referință de comparație, nu chiar prima versiune de backup. Aceasta înseamnă că backup-urile ulterioare ale datelor ocupă mult mai puțin spațiu și lățime de bandă. Cu toate acestea, prețul pentru economisirea spațiului de stocare este că nicio versiune din lanțul de rezervă (de exemplu, în fiecare zi la 19:00) nu poate fi defectă, deoarece fiecare se bazează pe cealaltă.
Diferența dintre un snapshot (instantaneu) și o copie de date obișnuită este că un snapshot este virtual și o copie de date este fizică. Un snaphot este un instantaneu al metadatelor unui fișier selectat. Un snapshot poate fi considerat ca un fel de plan care descrie cum arată fișierul X la momentul Y. Fișierul în sine nu este copiat, ci doar descrierea acestuia.
Copierea de rezervă folosind principiul generațional sau principiul bunic-tată-fiu este, de asemenea, o strategie cu eficiență dovedită în securizarea datelor digitale. Spre deosebire de celelalte metode de backup, totuși, descrie o schemă de rotație care nu este legată de niciunul dintre tipurile de backup descrise mai sus.
3 moduri de a crea o copie de rezervă
Există 3 moduri comune de a crea o copie de rezervă:
- În cloud
- Pe hard disk-uri externe
- Cu NAS
O modalitate de a crea o copie de rezervă este utilizarea manuală a hard disk-urilor externe.
Backup-ul în cloud este acum utilizat în multe companii. Ușurința de utilizare și posibilitatea flexibilă de a extinde spațiul de depozitare sunt principalele motive pentru popularitate. Mulți utilizatori privați, pe de altă parte, își fac în continuare copii de siguranță ale datelor manual pe hard disk-uri externe. Soluțiile cloud sunt folosite în principal acasă pentru a sincroniza datele în loc să se creeze o copie de rezervă. Cu toate acestea, există o mare diferență între sincronizare și backup (vezi Secțiunea 3).
O a treia modalitate de a crea o copie de rezervă este cu serverele NAS. Acestea sunt disponibile ca modele mici pentru casă sau ca servere rack mari pentru companii. Acest lucru permite ca datele de la toate dispozitivele să fie salvate automat la nivel central în matricea RAID. Marele avantaj al serverelor NAS este că datele sunt salvate local, fie acasă, fie în companie. În acest fel, suveranitatea completă a datelor rămâne în sarcina utilizatorului, care le poate accesa în continuare flexibil de la distanță, la fel ca în cazul cloud-ului. Când vine vorba de NAS, trebuie luată în considerare diferența dintre backup și RAID.
Citiți aici mai multe despre cloud vs. NAS
În următoarele două secțiuni, diferențele menționate între backup și sincronizare, precum și backup și RAID sunt explicate mai detaliat.
- Backup vs Sincronizare
Sincronizarea și backup-ul pot fi distinse unele de altele prin patru caracteristici principale:
- Perioada
- Sensul de operare
- Formatul de fișier
- Scopul
- Perioada: O sincronizare a fișierelor are loc permanent. Dacă un utilizator modifică datele de pe computerul său, de exemplu, acestea se schimbă imediat în cloud sau pe NAS. O copie de rezervă, pe de altă parte, este întotdeauna efectuată la un anumit moment în timp. Aceasta înseamnă că modificările aduse copiei de rezervă nu sunt transferate imediat către cel de-al doilea sistem, ci doar la ora specificată anterior, de exemplu în fiecare seară la ora 19.
- Sensul de operare: Cu o sincronizare, modificările de date de pe unul dintre cele două dispozitive sunt transferate imediat pe celălalt – indiferent în care parte a fost produsă schimbarea. Acest proces se numește sincronizare bidirecțională. Este deosebit de util dacă baza de date din două locații diferite trebuie să fie păstrată automat identică, chiar dacă diferiți utilizatori editează documente sau foi de calcul de la distanță. O copie de rezervă, pe de altă parte, are loc într-o singură direcție. Dispozitivul 1 face întotdeauna copii de rezervă ale datelor pe dispozitivul 2.
- Formatul de fișier: La sincronizare, formatele de fișiere sunt întotdeauna aceleași atât în sursa de date (de exemplu, PC), cât și în destinația datelor (Cloud sau NAS). Deci, dacă utilizatorul stochează zece fișiere JPG pe computer, sincronizarea transferă și zece fișiere JPG în cloud sau în NAS. În schimb, o copie de rezervă are loc adesea într-un „container” comprimat. Doar un singur fișier container ajunge pe NAS sau în cloud, în care cele zece fișiere JPG sunt imbricate și stocate comprimat. Această metodă înseamnă că datele de pe NAS sau din cloud necesită mult mai puțin spațiu de stocare. Trebuie remarcat, totuși, că acestea nu sunt recuperate imediat în formatul lor original, ci trebuie mai întâi despachetate pentru procesare.
- Scopul: Nu în ultimul rând, scopul sincronizării este de a păstra datele disponibile, în timp ce o copie de rezervă este utilizată pentru protecția datelor.
Citiți aici o postare detaliată despre backup vs sincronizare.
- Backup vs RAID
În special în discuția despre backupul datelor cu NAS, se întâmplă din nou și din nou ca utilizatorilor să li se recomande să facă un backup cu RAID. Cu toate acestea, cei trei termeni (NAS, backup, RAID) sunt adesea confuzi, creând un fals sentiment de securitate. Pentru că dacă utilizatorii își salvează datele doar pe un NAS care rulează într-o matrice RAID, ei tot NU au backup!
Pentru a ne apropia de problemă, după definirea backup-ului, este necesar să aruncăm o privire și asupra definițiilor NAS și RAID.
Ce este un NAS?
NAS este abrevierea pentru „Network Attached Storage”. Un NAS este un dispozitiv de stocare a datelor conectat la o rețea. Acesta este un computer/server care oferă acces la o rețea de hard disk prin rețea.
Ce este un RAID?
RAID înseamnă „Redundant Array of Independent Drives” sau variantamai veche „Redundant Array of Inexpensive Disks”. Desemnează o rețea de hard diskuri constând din două sau mai multe unități care lucrează în paralel. Acestea pot fi HDD-uri (Hard Drive Disks) și, de asemenea, SSD-uri (Solid State Drives). Există diferite tipuri de RAID. Fiecare tip de RAID este optimizat pentru o situație specifică. Acestea nu sunt standardizate. Deci se poate întâmpla ca orice companie să-și dezvolte propriile numere RAID și implementări. Cu toate acestea, cele mai comune tipuri de RAID sunt:
- RAID 0
- RAID 1
- RAID 5
- RAID 6
- RAID 10
Cu excepția RAID 0, datele stocate sunt reflectate în fiecare RAID. Oglindirea datelor o face redundantă, adică datele sunt disponibile de mai multe ori. Prin urmare, un RAID este utilizat pentru a organiza mai multe dispozitive fizice de stocare în masă care sunt situate într-un NAS și pot fi organizate prin intermediul unui software pentru stocarea redundantă a datelor.
Alegerea matricei RAID potrivite este o componentă importantă când vine vorba de performanță. Cu toate acestea, un minim de toleranță la erori sau redundanță ar trebui să fie prezent în fiecare matrice RAID. Prin urmare, utilizatorii NAS ar trebui să se abțină de la tipurile de RAID JBOD, Basic sau RAID 0.
Ce tipuri de RAID există? Cum îl aleg pe cel potrivit pentru NAS-ul meu?
Atenție: nu există o configurație RAID corectă, deoarece configurația RAID este întotdeauna un compromis între performanță, cost, capacitate și toleranță la erori. Tipul de RAID potrivit depinde de aplicație și de tiparul de acces.
RAID 1 este potrivit în special pentru sistemele de stocare mici. Performanța unei matrice RAID 1 este foarte bună în comparație cu alte tipuri RAID cu mirroring.
RAID 5 este un model care poate fi folosit pentru o mare varietate de aplicații, atâta timp cât nu sunt folosite prea multe hard disk-uri. Performanța, costul/capacitatea și toleranța la erori sunt echilibrate aici. Acest tip RAID este ideal pentru acces secvenţial care nu este deosebit de solicitant.
De exemplu, RAID 6 funcționează bine pentru arhivare robustă sau stocare de rezervă. Performanța de scriere este cea mai scăzută, performanța de citire este bună și redundanța este mai mare decât RAID 5, ceea ce îl face ideal în acest scop.
De exemplu, RAID 10 este cea mai bună alegere pentru bazele de date OLTP sau sistemele de e-mail și aplicațiile generale de scriere aleatorie. Cu toate acestea, doar 50% din spațiul de stocare brut poate fi utilizat, motiv pentru care o matrice RAID 10 este relativ scumpă ținând cont de TB disponibili.
RAID F1 este un tip special, disponibil numai pe anumite modele Synology NAS, destinat utilizării în matrice RAID constând în întregime din SSD-uri. O încărcare uniformă de scriere împiedică toate SSD-urile să „cadă” în același timp. Din punct de vedere al performanței, RAID F1 este comparabil cu RAID 5. În comparație cu RAID 5, informațiile de paritate sunt, de asemenea, distribuite pe toate unitățile, dar datele de paritate suplimentare sunt scrise pe o unitate selectată automat.
Synology a dezvoltat, de asemenea, propriul tip RAID pentru serverele sale NAS: SHR (Synology Hybrid RAID). SHR este un sistem automat de management RAID. Este potrivit în special pentru utilizatorii care nu sunt familiarizați cu tipurile RAID, deoarece simplifică gestionarea stocării și optimizează capacitatea de stocare. În acest fel, SHR permite o utilizare mai flexibilă a stocării atunci când utilizatorii folosesc hard disk-uri de diferite dimensiuni. Tipul RAID adecvat este selectat automat în fundal în funcție de numărul de hard disk. Deci, utilizatorii nu trebuie să se ocupe de subiect și să selecteze ei înșiși tipul RAID adecvat.
Synology RAID Calculator: Găsiți tipul RAID potrivit pentru dimensiunile unității pe care le aveți la dispoziție
Utilizați asistentul online gratuit „ RAID Calculator” pentru a găsi tipul RAID potrivit.
- Backup vs. RAID vs. NAS: Verdictul
După cum este descris, un RAID este utilizat numai pentru disponibilitatea datelor și lucru neîntrerupt chiar dacă un hard disk se defectează. Pentru că dacă se întâmplă acest lucru, nu contează, deoarece toate datele sunt disponibile pe celelalte unități (cu excepția RAID 0). Acest hard disk defect poate fi apoi înlocuit în timpul funcționării fără a fi nevoie să se întrerupă activitatea. Cu toate acestea, dacă un fișier este șters accidental, un RAID nu va fi de folos. De asemenea, RAID nu este de folos atunci când există un atac cibernetic asupra NAS. În ambele cazuri, datele de pe toate unitățile din matricea RAID sunt afectate, deteriorate sau șterse. Atunci, de obicei, recuperarea nu mai este posibilă. Acesta nu este cazul cu o copie de rezervă. Deoarece acest lucru – așa cum este descris – nu reflectă permanent datele.
Pe de o parte, un NAS este hardware-ul în care se află hard disk-urile și, pe de altă parte, oferă software-ul pentru controlul și gestionarea hard disk-urilor. Hard disk-urile pot fi organizate în diferite grupuri RAID. Fiecare matrice RAID are avantaje și dezavantaje proprii (de exemplu, în ceea ce privește viteza de citire/scriere sau redundanța datelor). Cu toate acestea, un RAID nu reprezintă o copie de rezervă, deoarece recuperarea datelor nu este neapărat garantată. Într-un RAID, datele sunt doar oglindite și nu se face backup separat. Datele corupte sau pierdute nu pot fi recuperate. O copie de rezervă se referă la salvarea suplimentară a datelor pe un mediu de date separat (cum ar fi pe un NAS). Citiți aici ce face o copie de rezervă bună.
Găsiți soluția de rezervă potrivită pentru nevoile dvs. pe baza a 4 întrebări de bază.
Descărcați ghidul gratuit pentru backup.
Faceți o copie de rezervă a datelor conform regulii de backup 3-2-1.
Căutați soluția de backup potrivită pentru compania dvs. și doriți sfaturi?
Trimiteți-ne întrebările dvs. fără pentru a primi consiliere gratuită.